15:25
Timpul...
E noţiunea care mă sperie cel mai mult...
De ce?
Pentru că trece uneori fără să îmi dau seama,trece cu fiecare clipire de pleoapă,cu fiecare ticăit de ceas...cu fiecare pas pe care îl facem:înainte sau înapoi.
Timpul e acel ceva pe care nu îl poţi opri oricât de mult ţi-ai dori...
Chiar daca mi-aş opri ceasul,timpul tot trece...măsurat sau nu.
"El" reprezintă contopirea dintre ieri,azi şi maine...iar amintirile?
Ele ce sunt?
Amintirile sunt praful ce îl lasă timpul peste ziua de ieri pentru a-mi "invada"mie mintea azi,maine,poimaine şi tot aşa...
Amintirile sunt praful ce îl lasă timpul peste ziua de ieri pentru a-mi "invada"mie mintea azi,maine,poimaine şi tot aşa...
Amintirea aduce trecutul acolo unde îi este locul şi anume:în viitor...
Cu toate că,uneori spunem că amintirile aparţin trecutului şi că ele nu işi mai au locul în cursul zilei de azi sau de maine,e uimitor să vezi câtă influenţă exercită asupra noastră zi de zi...
Cel puţin în cazul meu,"evenimentele" (dacă le pot numi aşa) prin care am trecut şi faptul că îmi tot revin în minte,m-au făcut sa gândesc un pic altfel...
m-au făcut să îmi doresc să nu mai repet greşelile o dată comise...
nu ştiu în ce măsură am reusit,cel puţin stiu că am încercat.
Hm...îmi tot vin in minte cuvintele fostei mele profe de istorie:"Noi nu ne învăţăm niciodată minte.Degeaba!"
Aşa sa fie oare?
Citatul zilei:"Strângeţi cât mai multe amintiri pentru insomniile bătrâneţii."
0 Responses to "Amintirile..."
Trimiteți un comentariu